Localitatea se află la nord de Cernavodă, pe şoseaua de Capidava. Primul sat spre sud se numeşte Seimenii Mici, următoarea fiind Seimenii Mari, acolo unde ne vom opri.
De ani de zile îmi doresc să ajung acolo dar, din diverse motive, intenţia s-a tot amânat, pînă la 23 august 2014. Am avut atunci oportunitatea de a opri o oră şi a face nişte fotografii. Câteva dintre ele, alături de câteva observaţii, am să le pun aici, în beneficiul colegilor, în speranţa că le voi trezi interesul.
Am să încep cu ortofotografia satului, împărţită în două planşe, respectiv partea nordică şi partea sudică a satului. Am să folosesc numai fotografii de mărime maximă (în formatul blogului), câtă vreme detaliile contează.
Seimeni, jumătatea nordică a satului. |
Deşi în fotografie ansamblul de cercuri şi incinte par la acelaşi nivel cu satul, în realitate primele se află pe un platou înalt, separat de satul din vale de o râpă destul de înclinată, diferenţa de cotă între şosea (223) şi sat (biserica) fiind de 45 m altitudine.
Marcatoarele de locaţie (cu albastru) sunt de două feluri: numerice (02x), respectiv punctele mele GPS (luate pentru a corela fotografiile) şi celelalte, care au o literă în faţă (Tx, sau altceva), reprezentând puncte puse acasă, ca obiective de văzut.
Ştiind că voi face deplasarea cu nevasta şi nepoata (de 4 ani), era clar că nu voi putea vedea tot situl (ceea ce reclamă cel puţin o zi întreagă), aşa că mi-am propus un număr limitat de obiective (nici acelea văzute integral, de pildă 'asta ce-i?').
Seimenii Mari - jumătatea sudică a satului. |
Am început turul satului la capătul lui sudic, venind dinspre Cernavodă, la punctul GPS 21.Nu am să reproduc aici toate fotografiile, pentru că ar fi situaţii în bună măsură repetitive, ci doar câteva 'pour la bonne bouche'. Prima pereche de fotografii (dintre cele reproduse aici) a fost realizată la punctul GPS 23, în nordul satului, după escaladarea parţială a coastei, pentru a arăta poziţionarea faţă de Dunăre.
GPS 23, vedere spre amonte (satul este 'ascuns' în stânga). |
GPS 23, vedere spre aval. |
Dar desigur - 'cercurile'... Iată unul în fotografia de mai jos (scriu aici comentariile, fiindcă etichetele nu pot fi suficient de lungi): în partea dreaptă se distinge obiectivul T8 (cam două treimi din circumferinţă), dar şi o 'incintă', în prim plan.
GPS 24, fotografie spre NV (T8 parţial). Vezi foto anterioară pentru elemente comune de fundal. |
Mai jos vedem avem o altă pereche de fotografii, respectiv un ansamblu şi un detaliu pentru T6, din punctul GPS 25. Fotografia de detaliu este destinată a evidenţia diferenţa netă de vegetaţie pentru circumferinţa 'cercului', faţă de restul terenului (atât la interior, cât şi la exterior), sugerând (din experienţa mea) ziduri de piatră, pe care vegetaţia nu poate creşte prea viguros.
GPS 25, T6, vedere spre NE (în fundal şoseaua spre Capidava). |
Acelaşi obiectiv, detaliu în partea stângă a fotografiei de ansamblu. |
Platoul de deasupra satului Seimenii Mari are o stare de conservare destul de bună, probabil şi ca urmare a faptului că terenul nu este exploatabil agricol, fiind folosit ca păşune. Există puţine stricăciuni în ceea ce ar fi fost peisajul antic. Una dintre ele este o ravenă naturală, care evacuează apele strânse pe platou, spre Dunăre.
Ravena de la GPS 26, vedere spre sat. |
Ansamblul de 'cercuri' este dominat, în partea nordică a platoului, de un movilă cu dimensiuni apreciabile (cca 21 m diametru în ortofotografie, +6 m pe harta militară; coincidenţă sau nu, diametrul movilei este practic identic cu al 'cercurilor'). Că a pre-existat sau nu complexului de 'cercuri', este imposibil de spus fără săpătură; cert este că movila a fost 'lucrată' pentru a se integra peisajului (funerar?...).
Vedere spre movilă (GPS 29), de la est (dinspre şosea). A se observa cele două rânduri de 'valuri'. |
Vedere de pe primul 'val' la est de movilă (vezi foto anterioară), spre sud. |
'Valul' din imaginea de mai sus este 'incinta' pentru T5 (vezi planul general, nord), care este tăiată la poalele movilei. O a doua 'incintă', care de această dată nu mai are legătură cu nici un 'cerc', este vizibilă la nord şi la est de movilă, reprezentând un aranjament peisagistic care integrează movila (singulară) în câmpul de 'cercuri'.
Am realizat câteva fotografii şi de pe movilă, care este un excelent post de observaţie, din care am să reproduc doar câteva, doar pentru a ilustra caracterul sistematic şi 'anost' al amenajărilor.
Vedere de pe movilă, spre NE (grup de 4 'cercuri' în marginea terasei). În plan mijlociu - o 'incintă'. |
'Cercul' aflat imediat la SV de movilă, singurul cu o intervenţie recentă masivă. |
Un aspect mai insolit este dat de o altfel de 'ravenă', care conectează platoul înalt şi satul din vale; traseul drept şi aspectul regulat (cu margini înalte cam de 3 m) sugerează o amenajare antică, de o anume somptuozitate; în imaginea de mai jos se vede, în dreapta, o jumătate din 'cercul' notat T4, şi drumul coborând spre Dunăre, în stânga imaginii.
'Incintă' mărginind un drum care coboară spre Dunăre. |
Valul semnalat de Pamfil Polonic, în marginea sa nordică, vedere spre sud. |
Aspectul terenului la vest de val (vezi fotografia anterioară). |
Remarcăm pe malul opus al văii apărate (nu i-am găsit un nume) o dungă bine profilată. Ea ar putea fi şi demarcarea unei proprietăţi (deşi mă îndoiesc), dar ar putea fi şi altceva...
Ce este acest platou şi ce relaţie are cu ansamblul de 'cercuri' şi 'incinte'? Valul se termină în zona unde, în glorioşii ani ai comunismului, s-a făcut un mare canal de irigaţii. Imediat la nord de acesta şi de şosea (şoseaua nouă, aia de nu exista pe vremea lui Polonic, dar nici în DTM!) - încep 'cercurile', respectiv cel notat de mine T2.
Suntem de acum în jocul cu cocostârcul: ce este apărat de un val şi unde se jucau 'apăraţii' cu cercuri? Acolo unde se termina valul... Este un scenariu pe care arheologii l-au întâlnit de sute de ori.
Felicitări, domnule Teodor. Nu știu cine sînteți, dar ați fotografiat cu dragostge și înțelegere satul meu natal, pengtru mine cel mai frumos și mai interesant loc de pe pământ! Mulțumesc! Despre acele locuri am scris și eu o serie de foiletoane în Ziarul de Iași. Mi-ar face plăcere să vă cunosc. Numărul meu de telefon este 0745176615.
RăspundețiȘtergereCu stimă și cu cele mai bune gînduri,
Eugen Munteanu