Rupea

Cetatea oraşului Rupea se vede de la distanţă, venind dinspre Braşov, adică dinspre răsărit; se ridică mult deasupra aşezării actuale, în partea sa de la apus. Oraş - vorbă să fie...; în necunoştinţă de cauză aş fi spus, liniştit, ceva despre un sat frumuşel.
În localitate se desfăşoară însă ample lucrări de reabilitare, ceea ce ar putea sugera deci un statut mai înalt. Din acelaşi motiv, însă, tentativa de a urca spre cetate, cu maşina, dinspre centrul localităţii, este o aventură, nu numai datorită străzile înguste şi abrupte, dar şi concurenţei neloiale a camioanelor şi compresoarelor.

Imagine a cetăţii de pe şosea, la intrarea de est.

Ceea ce nu ştiam atunci este că la marginea de vest a localităţii se amenajează o şosea modernă, cu acces direct din şoseaua naţională, şi acela este drumul recomandat.
Informaţiile de pe Internet sunt, cu puţine excepţii, de aceeaşi factură ca cele despre cetatea Râşnovului, respectiv cetate ţărănească ridicată împotriva năvălirilor turceşti şi tătăreşti. Se adaugă parcă chiar ceva ţâfnă în plus, cu discursuri despre aşezări "paleolitice" (datate la 5500 a. Chr), sau faptul că cetatea de sus ar fi fost ridicată "înaintea colonizării saşilor" (nu e clar din ce sursă).

Vedere a cetăţii Rupea dinspre S. În prim plan - Cetatea de Mijloc; în extrema stângă - Camera Judelui Scaunal; cocoţată pe stânci - Cetatea de Sus.

Cetatea de Sus a fost ridicată, cel mai târziu, la începutul veacului XIV, fiindcă la 1324 localnicii se revoltă împotriva lui Carol Robert, bătutul de la Posada, câţiva ani mai târziu. Cetatea de Mijloc se ridică în secolul XV, iar Cetatea de Jos - prin veacul XVII. Relaţia planimetrică a celei din urmă cu restul fortificaţiilor aminteşte Cetatea de Jos de la Râşnov, respectiv o lărgire a ariei apărate, pe o latură.

 Vedere de la SV, de pe drumul de acces. Turnul din extrema stângă, profilat la exterior, este Turnul Cercetaşilor.


Pe Internet veţi găsi informaţia oscilantă că cetatea are 3 sau 4 incinte. Bâlbâiala se datorează faptului că în nomenclatorul descriptiv folosit de specialişti - Cetatea de Sus, de Mijloc, şi de Jos - sunt trei elemente, însă Cetatea de Mijloc are de fapt două incinte succesive, fapt vizibil în fotografia de mai jos.

Vedere dinspre NV. În prim plan - Cetatea de Jos, cu un turn de colţ şi merloane marca Sergiu Nicolaescu. Acolo unde se schimbă culoarea pietrei - începe Cetatea de Mijloc. În spatele turnului de colţ se vede fragmentar turnul pentagonal. La vest de acesta se desprind două curtine: prima separă cetăţile de Jos şi de Mijloc; a doua este curtina suplimentară care împarte Cetatea din Mijloc în două curţi distincte. Deasupra, desigur, cetatea de Sus, cu geometrie neregulată, urmând forma stâncii.

Turnul pentagonal, cu cele două incinte care se desprind, spre vest, din două muchii diferite. Din motive care îmi scapă, unii internauţi consideră acest turn pentagonal ca fiind unic în România. El joacă aici acelaşi rol de paznic al zonei celei mai expuse, ca la Râşnov, inclusiv a căilor de acces, pe care le controlează din lateral.

Intrarea principală a Cetăţii de Jos. E frumos, nu?... Arhitecţii cred că au lucrat, pe vremea Prea-Împuşcatului, în Algeria. Merloanele Sergiu Nicolaescu au crescut în stânga porţii, şi se pregătesc în dreapta...

Urcând drumul încă neasfaltat, prăfos, s-a oprit în dreptul nostru un autoturism bengos; un tovarăş respectabil mi-a comunicat că cetatea este închisă vizitatorilor. A avut dreptate. Nu am reuşit să intrăm. Aşa că, iată, vă prezint doar aceste fotografii din exterior.

Dintr-un material postat de Diana Prisăcaru (citat complet mai jos) am aflat că cetatea, cât şi căile de acces, sunt obiectul unui proiect european, care ar trebui finalizat până în 2013. Nu programaţi deci vizita pentru 2012. Tot acolo - argumente de ce acest obiectiv nu poate fi o "cetate ţărănească". Aş putea adăuga eu câteva: arhitectura sofisticată a ansamblului, dar mai ales turnul pentagonal, cât şi absenţa bisericii (există doar o capelă, şi aceea periferică).

Nu sunt specialist în restaurare de monument, deci nu pot exprima o opinie avizată. Impresia pe care lucrările în curs mi-a sugerat-o este de "maglavais pe maglavais", pentru a relua expresia folosită recent de un baronaş portocaliu. Oricum, recunosc că şi de această dată m-am bucurat că "se face ceva". Ce va ieşi exact - vom vedea.

LINK-uri utile:

• Cetatea Rupea pe Wikipedia, unde veţi găsi şi un plan austriac (foarte schematic);
• Ghid info turism, cu o colecţie substanţială de fotografii (inclusiv din interior, fireşte);
• România virtuală, cu o colecţie de fotografii 3D;
• Articol semnat de Diana Prisăcaru pe Medievistica, bine documentat, cu multe fotografii şi detalii asupra proiectului de restaurare; la fig. 3 veţi găsi un plan al cetăţii.

Poziţie:  N 46.037215°; E 25.212440°